Mar 15

Istorii și geografii


Aș putea să scriu despre școala românească în fiecare zi.  Dar n-am chef, vreme și nervi. Îi las pe specialiști. Că altfel mă trezesc și cu comentarii gen e usor să comentezi din afară. Aș putea să scriu cum unele colegii de prestigiu fițe din Cluj (de stat, să fim preciși) cer elevilor lor din clasa a IV-a să dea un test de excelență pentru a accede în clasa a V-a, căci altfel nu sunt demni de prestigiul liceului. Dar asta cu altă ocazie! Când voi destul de sictirit.

Anul trecut, citind din istoria de clasa a 4-a, mi-am  dat seama de ce nu mi-a plăcut Istoria, ca materie școlară, decât târziu, prin clasa a 12-a, când o citeam de plăcere și nestresat de note. Cea de pe vremea noastră (la fel ca și cea de acum) era plină de date, încă de la început. Unui copil de 10-12 ani nu îi bagi direct date cu anii când au avut bătaliile de la Podul Înalt, Posada, Călugăreni, când au domnit Vlad Țepeș si Iancu de Hunedoara etc. Faci mai atractivă materia asta, măcar când pășește în ea, cu povestiri și întâmplări istorice. Anii, perioadele de domnie, copiii legitimi și din flori care își luau gâtul între ei pentru a urca pe tron, vin pe parcurs, în clasele mai mari.

Și pentru a fi totul ca la carte, zilele astea am descoperit de ce nu mi-a plăcut nici Geografia, decât învățată de frica bățului domnului Bob. Din aceleași motive, doar că uram să învăț pe de rost că Munții X,Y și Z se întind între Văile A și B, că au 1844,4445445 m înalțime, că… Și astea din prima, ca un pumn în bot. Să știe ce îi așteaptă.

Nu s-a schimbat nimic. Manualele sunt aproape identice, doar că au mai multe poze.

Leave a Reply

Your email address will not be published.