Dec 01

Reduceri de 1 decembrie


Că tot e perioada reducerilor de sărbători sau ar trebui să fie, marile magazine afişează “megareduceri”!

Înţeleg că dă bine prin magazin să scrie mare REDUCERI, dar să pui ditamai panoul pentru o reducere de câţiva bănuţi e putin penibil. Probabil că nu înţeleg eu  strategiile astea publicitare.

Tot ca strategie de marketing, în acelaşi Real plăteşti mai mult decât scrie pe etichetă. Exemplu? O caserolă cu coacăze care erau “reduse” la 4.99 lei s-a plătit la casă 9,99 lei. Da, o mică eroare uitând probabil să ia eticheta iniţială.

Nov 30

Minunate sărbători!


Perioada sărbătorilor de iarnă şi implicit luna decembrie ar trebui să fie una dintre cele mai frumoase din an: lumea aşteptând Craciunul şi Anul Nou, veselie, bucurie, cântece şi colinde, cadouri etc.

Pe naiba! Am vrea noi să fie aşa frumos! ;) Este una dintre cele mai stresante şi aglomerate perioade. Oameni alergând, îmbrâncindu-se, aglomeraţie în trafic,  oameni stresaţi care te stresează şi pe tine, termene limită la muncă, situaţii financiare, alte situaţii, prognoze, obiective îndeplinite sau nu…(şi mai adăugaţi ce doriţi)

Şi când crezi că s-a terminat dupa 8-9 ore de muncă şi nervi, ajungi acasă si apar altele:

Lui X nu i-am luat nimic de Moş Nicolae şi trebuie să mergem în Molus să cumpăram!,

Mai avem de cumpărat cadouri pentru Vasi si Ion pentru Crăciun!, 

Lui Gigel ce îi cumparam?,

Când cumpărăm bradul de Craciun?

Oare ce prăjitură să fac pentru Crăciun?

Mai este o lună şi încă nu ştim unde mergem de Revelion!!!! (chiar aşa, o să dorm şi anul acesta?)

Oare se poate să ne luăm concediu de toate problemele întreaga lună decembrie, eventual şi jumătate din noiembrie? Concediu de orice înseamnă nervi în plus.

Nov 29

Nelămuriri


În anul 2009 domnul ministru Pogea publica Ordonanţa de urgenţă nr. 34 “cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale”. Această Ordonanţă este valabilă şi în ziua de azi, a fost completată în fiecare an prin alte OUG şi Ordine ale MF.

Ce nu înţeleg eu, şi de mai bine de 2 ani n-am găsit pe nimeni să-mi explice sunt următoarele articole:

ART. 36 (1) Plata facturilor reprezentând contravaloarea bunurilor achiziţionate, serviciilor prestate sau a lucrãrilor efectuate se realizeazã de cãtre instituţiile publice în perioada 24-31 a fiecãrei luni.

 

 

Art 1 alin (1) Instituţiile publice, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, au obligaţia de a-şi prognoza decadal plãţile care urmeazã a fi dispuse din conturi deschise la unitãţile Trezoreriei Statului (Ordin 2281/2009 pentru aplicarea prevederilor OUG 34/2009)

Şi acum nelămuririle mele:

1. Cu ce ajută şi pe cine că plăţile unei instituţii publice se face, în fiecare lună, doar în perioada 24-31 a lunii? Aglomerăm pe toată lumea, inclusiv pe cei din Trezorerie, pentru ce? E o nebunie în zilele când se fac plăţile pentru că cineva a considerat că ajung maxim 5-6 zile pentru a face plăţile ce se făceau pe tot parcursul lunii

2. Ce se rezolvă dacă plăţile sunt prognozate? Care e şmecheria? Se cheltuieşte cumva mai puţin? De ce trebuie să faci prognoze pe decade, să le trimiţi trezoreriilor iar apoi să le şi justifici, în cazul în care faci mai puţin decât ai crezut că faci?

Aştept să mă lămurească cineva. Mulţumesc!

Nov 28

Ridicarea vehiculelor stationate neregulamentar


În Cluj-Napoca va fi reintrodusă, probabil, măsura de ridicare a vehiculelor staţionate neregulamentar. Dacă e să ţinem cont de compoziţia consiliului local nu cred că va fi o problemă aprobarea acesteia

Această măsură va fi discutată  în şedinţa consiliului local din data de 29.11.2011. După aprobare va fi trimisă Prefecturii, iar după validarea acesteia va fi aplicabilă.

PS: dacă e să mă întrebaţi pe mine, sunt de acord cu blocarea/ridicarea celor care parchează ca pe feuda proprie: pe trotuare, pe piste de biciclete, în faţa intrărilor în curţi blocând accesul etc

 

Nov 28

Criterii de performanţă


Exista societăţi, companii, regii în subordinea statului în care se impune un target, anumite criterii de performanţă. La sfârşitul anului se trage linie şi se analizează. Ce se întâmplă atunci când nu sunt atinse obiectivele? Depinde de fiecare companie în parte: se iau măsuri pentru anul următor, se analizează unde s-a greşit, care au fost cauzele, eventual se “penalizează” persoanele din conducere sau se scade nivelul targetului pentru anul urmator dacă au fost cauze independente de companie. Aşa credem noi că ar trebui să fie!

Cum să  spunem noi la sfărşit de an că nu ne-am atins obiectivele propuse sau impuse? Mai este o lună şi vedem că nu avem nici o şansă să le atingem şi le modificăm, in jos, din tastatură. Că doar nu dă bine la sfârşitul anului sa spunem că suntem pe minus faţă de ce ne-am propus, aşa că luam pixul, le diminuăm şi totul pare ok.

Nu este treaba mea, dar poate ar trebui să dea de gândit unora de ce au plecat atâtea companii aeriene de pe Aeroport. Da, criza este cea mai uşoară scuză. Dar când tu măreşti taxele în condiţii de criză pe un aeroport pe care este ceaţă 3-4 luni….Hmmm! Eu cred că au şi companiile partea lor de dreptate când spun ce spun.

Nu sunt specialist dar poate se gândeşte cineva îndreptăţit la anumite lucruri.

Nov 27

Supravieţuim cu orice preţ


Mă uit uneori la “Survivor”. N-am văzut nici o serie dintr-un capăt în altul dar mai privesc atunci când îl prind la TV. Ce mi-a atras mie atenţia în această confruntare e că merg mai departe, ajung în finală şi uneori câştigă cei care ştiu să îşi croiască drum:  fac alianţe, le spun fiecăruia în parte că merge cu el/ea până la capăt, că se sprijină şi unul dintre ei va ajunge în finală şi va câştiga banii etc. Bineînţeles că nu se întâmpă aşa şi cu prima ocazie îşi elimină “aliatul”, atunci când se simt în pericol. Uneori, ajunşi în finală sunt taxaţi de membrii juriului (participanţii eliminaţi şi înşelaţi)

Ce nu pricep eu de nici o culoare: dacă eşti cinstit şi onest, iţi ţii cuvântul, munceşti pentru echipă  nu ai nici o şansă să ajungi departe, să câştigi? Trebuie să minţi, să înşeli, să fi prefăcut?

Nu e greu de ghicit, în aceste condiţii, cine va supravieţui în cazul în care se va pune această problemă în lumea reală. Care pe care.

Sau e doar un show? Şi dacă e show ne învaţă că aşa ar trebui să facem?

 

 

Nov 26

De ce…?


De ce un blog? De ce acum? De ce panfi.ro?

De ce un blog? Pentru că în unele momente chiar simţi că ai de spus ceva, pentru că uneori eşti prea bucuros sau prea nervos să ţii doar pentru tine şi crezi că ai vrea să impărtăşeşti sentimentele şi celorlaţi.

Pentru că uneori 140 de caractere sunt insuficiente şi poţi fi înţeles greşit. Pe twitter bântui de aproape 3 ani şi am întâlnit oameni minunaţi, majoritatea posesori de blog care au tot încercat să mă convingă să-mi fac şi eu un blog ;)   Au reuşit până la urmă!

De ce acum, sau mai bine spus “De ce doar acum?” Dacă m-aş fi luat după prietenii din online aveam blog de multa vreme.  Doar acum pentru că m-a prins ruşinea să tot apelez la prieteni să-mi posteze inepţiile. Nu mă voi considera blogger niciodată. Este doar un spaţiu de joacă la care voi apela atunci cănd voi considera ca am ceva de spus sau de arătat.  Deja mă gândesc la ce aş putea eu scrie interesant pentru a mă citi cineva. Când mă uit în jur şi văd ce bine scriu cei pe care-i citesc îmi vine să închid deja acest spaţiu înainte de a-l face public.

Nu mi-am propus să postez cu o anumită regularitate, deocamdată.  Nu vreu să răpesc din timpul celor dragi pentru a mă juca cu cuvintele, gândurile, prostiile mele. Acum şi pentru că Daniel a tras de mine într-un hal fără de hal; n-am avut odihnă, m-a hărţuit cum nici nu vă puteţi imagina :-D Cred că el e mai nerăbdător ca mine să dau drumul acestui blog. Îi  mulţumesc pentru sfaturile tehnice şi că mi-a suportat întrebările idioate: “Acum ce fac?, Pe ce apăs acum? Aia unde o pun? Cealaltă unde e?” Îi sunt dator cu un link la fiecare postare.

De ce panfi.ro şi nu mariuspan.ro sau alt nume? Pentru că e uşor de reţinut, tastat, pronunţat. Pentru că Panfi mă strigau colegii la şcoală, pentru că unii dintre foştii colegi incă imi mai spun aşa. Aşa i-au spus/îi spun şi fratelui meu dar eu sunt mai mare, aşa că… ;) Şi dacă vrea să spună vreodată ceva acest spaţiu îi aparţine şi lui.

Despre ce? Nu este un blog tematic, deocamdată. Voi scrie despre orice îmi trece prin bilă, despre oameni de bine, prieteni, nesimţiţi, muzică, politică ( nu cred că era cazul să menzionez,asta am trecut-o deja la nesimţiţi)

Mai este de lucru pe acest blog, probabil işi va modifica înfăţişarea de multe ori până mă voi prinde şi eu cu ce se mănâncă aceste treburi.

Aşa că, bine v-am găsit!